Cum gestionezi perioadele stresante din viața ta?

Ai remarcat că aceeași situație stresantă poate avea consecințe diferite și manifestări diferite, în funcție de persoană? Felul în care gestionezi stresul depinde de bagajul tău emoțional, de traume și de cum ai învățat să ții situațiile dificile sub control.

Stresul, ca manifestare fiziologică, este un răspuns perfect normal, natural și firesc al corpului, care se raportează la stresorii sau factorii ce provoacă răspunsul „luptă sau fugi”. Atunci când stresul nu este bine gestionat sau devine cronic el devine o problema și începe să afecteze întregul organism, de la corp, la psihic.

Întrucât nu putem evita situațiile stresante și emoțiile negative pe parcursul întregii vieți este necesar să învățam să facem față celor mai dificile perioade. Tu cum te relaxezi când ești stresat? Ce faci în perioadele stresante? Te retragi? Trăiești emoțiile la capacitate maximă? Te detașezi de societate? Îți blochezi emoțiile? Devii tensionat? Accepți perioadele dificile și reușești să controlezi reactivitatea ta emoțională?

Stresul se manifestă diferit, însa, dacă devine cronic, el începe să manifeste aceleași probleme, indiferent de individ. Stresul poate duce la anxietate, depresie, stare generală de alertă, atacuri de panică, dorința de a planifica totul în avans, insomnii, reacții agresive sau furii necontrolate, dezvoltarea unor adicții sau mecanisme nesănătoase de coping.

  • Stresul se poate manifesta prin oboseală cronică.
  • Migrenele și durerile acute de cap pot fi un semn de tensiune sau presiune.
  • Stresul, în cele mai acute forme, poate duce la accese emoționale necontrolate, precum furia.
  • În perioade dificile oamenii pot deveni anxioși.
  • Există și numeroase semne fizice ale stresului: respirație agitată, ticuri și gesturi nervoase (precum roșul unghiilor), transpirația, amorțeală în extremități, flash-uri de temperatura, frisoane, senzație de greață.
  • Netratat, stresul emoțional poate duce la burnout și tulburări serioase emoționale și psihice.

Știai că stresul poate cauza o serie de manifestări psihosomatice?

Psihologul Wilheim Reich, cel care a și întemeiat abordarea Reichiană în gestionarea stresului psihic și al traumelor, afirmă că energia negativă și emoțiile negative sunt stocate, blocate în corp, sub formă de crampe sau blocaje musculare cronice. Adesea, aceste blocaje sunt denumite și armuri, de către psihologi.

  • Frica se situează în zona stomacului.
  • Furia și vinovăția sau furia față de sine blochează zona plexului solar.
  • Resentimentele sau tristețea blochează zona pieptului.
  • Apăsarea, presiunea, datoria se simt în zona umerilor și a spatelui.

Felul cum gestionezi stresul spune multe despre traumele tale emoționale și felul cum le-ai procesat

Relația dintre stres și boală este complexă iar felul cum combați stresul este în strânsă legătură cu mecanismele de coping învățate, tipul personalității și sistemul de suport social pe care te bazezi. Deși studiile au demonstrat că stresul în perioade scurte are efecte pozitive, stresul cronic se poate manifesta că boală fizică.

Există persoane care, inclusiv în cele mai nefericite circumstanțe și sub cei mai stresanți stimuli, își controlează emoțiile. Cum se întâmplă acest fenomen? Ce înseamnă mai exact procesul de reglare emoțională? Practic, când există un stresor în viață noastră, fiecare dintre noi analizează felul în care percepe problema. Fiecare individ analizează apoi dacă are resursele interne și externe necesare să gestioneze problema și să găsească o soluție. Practic, afectarea organismului depinde de felul în care fiecare dintre noi percepe problema și nu neapărat de problema în sine. De asemenea, stresul apare când resursele nu depășesc problema de surmontat.

Tu cum combați stresul? Citește cum să te relaxezi când ești stresat

Încă din copilărie învățăm diferite mecanisme de coping în relație cu stresul. Unele sănătoase, majoritatea, însă, nesănătoase pe termen lung, mai ales atunci când devenim adulți și suntem nevoiți să găsim soluții. Pentru a reduce intensitatea cu care percepem stresul și durerea emoțională, fiecare individ dezvoltă diverse mecanisme de autoapărare:

  • Supresia sau reprimarea emoțiilor negative.
  • Starea de negare a situațiilor neplăcute existente.
  • Reacții de furie și agresivitate în fața unui stresor.
  • Raționalizarea sau blocarea tuturor emoțiilor.
  • Escapismul emoțional și sublimarea emoțiilor.

Pentru ca stresul să nu te afecteze pe termen lung, să nu ducă la boli fizice sau la nevroze ori afecțiuni depresive, psihologii recomandă reducerea bagajului emoțional și a reactivității emoționale. Adesea, psihoterapiile de scurtă durată, cognitiv-comportamentală, integrativă, dau rezultate optime în înțelegerea și acceptarea traumelor și găsirea soluțiilor în perioade de criză. Refacerea traseului cognitiv, defectuos învățat în copilărie, transformarea pattern-ului cognitiv și gestionarea situațiilor de viață din ipostaza de adult sunt de dorit. Dacă în acest moment îți este imposibil să abordezi un program terapeutic, există oricând câteva remedii la îndemâna ta.

10 sugestii eficiente în combaterea stresului psihic

Deși reacționăm diferit în fața unui stresor, organismul uman trece prin aceleași schimbări, de la individ la individ. Corpul primește de la creier mesajul că este timpul să „lupți sau să fugi”. Se secretă cortizolul și adrenalina. Simți o stare de anxietate, de presiune, mușchii se încordează, inima bate mai rapid iar corpul are nevoie să descarce adrenalina.

Deși pentru tiparele ancestrale, creierul ar putea crede că „luptă sau fugi” ar putea fi variantele salvatoare, în viață actuală, de adult, suntem nevoiți să rămânem în perioade stresante. Pentru că acest stres să nu te afecteze fizic și psihic, ai nevoie să știi câteva mecanisme sănătoase de coping. Ai nevoie să știi cum gestionezi stresul fizic, cum combați stresul emoțional și ce obiceiuri poți adopta.

  1. O ceașcă de ceai sau o băutură caldă face foarte bine în situațiile dificile din viața ta. Un astfel de obicei reconfortant poate reinstaura starea de calm și echilibru, chiar în cele mai dificile clipe. Specialiștii recomandă, în general ceaiul verde, cu ghimbir sau iasomie. Ceaiul verde are capacitatea de a reduce tensiunea arterială și este un bun tonic, în timp ce iasomia calmează emoțiile negative iar ghimbirul liniștește senzația de greață sau „ghem de nervi” din abdomen, atunci când intervine stresul.
  2. O altă metodă la îndemână, la fel de accesibilă și chiar mai savuroasă este consumul de banane. Bananele declanșează secreția de serotonină din organism, iar „hormonul” fericirii ne ajută să fim calmi, liniștiți, mai veseli.
  3. Tu ce faci în perioadele stresante? Dacă în general preferi să te retragi social și să petreci timpul singur, psihologii recomandă tocmai contrariul. Stabilește întâlniri cu prietenii, vorbește, caută conexiunea umană. Și, mai mult, caută să faci mișcare, cu atât mai mult în aer liber.
  4. Fapt care ne aduce la următoarea soluție de combătut stresul: practicarea unui sport care consumă/descarcă emoțiile negative atunci când ai nevoie (boxul poate avea efect cathartic) sau a unei activități fizice care calmează nervii și îți readuce pacea mintală și emoțională (yoga sau înot).
  5. Meditația poate fi o altă varianta sănătoasă de a preveni stresul, mai ales practicată pe termen lung, ea ajutând la diminuarea reactivității emoționale.
  6. Poți combate emoțiile negative cu emoții pozitive. Te poate ajuta să te simți mai bine dacă pregătești o cină romantică, la lumina lumânării, alături de partenerul tău. De altfel, lumina lumânării are efect terapeutic anti-stres!
  7. Și nu în ultimul rând, o altă sugestie ce te va ajuta să te relaxezi când ești stresat este Lavanda, lămâia, Ylang-Ylang, bergamota, salvia sau iasomia ajută la calmare, au efect sedativ, antidepresiv și anxiolitic.

 

 

Informații prelevate și adaptate din

Troshin, V.D. Stress and stress disorders. Diagnosis, treatment and prevention. – M .: MIA, 2007. – 784 p.

Stress, burnout, coping in a modern context / ed. A.L. Zhuravleva, E.A. Sergienko. M .: Publishing House „Institute of Psychology, RAS”, 2011. – 512 p.

Kibanov A.Ya., Konovalova V.G., Belova O.L. Managing conflict and stress. M .: Prospect, 2013. – 88 p.

Servan-Schreiber D. Antistress. How to overcome stress, anxiety and depression without medication and psychoanalysis. M .: Ripol-Classic, 2012. – 352 p.

 

Reich V. Analysis of personality. – M .: KSP +, 1999. – 333 p.

Linde N.D. Psychological counseling: theory and practice. – Ed. 2 nd. – M .: Aspect-Press, 2013. – 269 p.

Kulakova SA Basics of psychosomatics. – SPb .: Speech, 2013. – 288 p.

Photo by Kevin Grieve on Unsplash