De ce apare insomnia din ce în ce mai des? Cauze & efecte asupra corpului și a minții

Prea multă muncă, anxietate, situații de viață stresante, tulburări ale sistemului nervos, o dietă nesănătoasă, dormitorul prea aglomerat, vârstă înaintată sau tulburările de ritm circadian, toate pot contribui la apariția insomniilor. Fie că vorbim despre simptome medicale, despre obiceiuri nesănătoase de somn sau de factori biologici, insomnia este incapacitatea creierului de a „se închide”.

Insomnia este o tulburare a somnului, care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Insomnia înseamnă, de fapt, incapacitatea sau dificultatea creierului de a adormi sau de a menține un somn odihnitor. Cât despre efectele insomniei, acestea pot fi devastatoare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Somnul este reflexia sănătății tale și al stilului tău de viață.

Dacă și tu te confrunți cu insomnia, află că nu ești singurul! Prevalența insomniei este de până la 40% în rândul populației. Dacă și tu te confrunți în ultimul timp (de cel puțin 6 luni) cu lipsa somnului, incapacitatea de a adormi, gândurile ruminative (acele gânduri care se repetă, care nu îți dau pace, pe care pare că nu le poți stopa), stările de anxietate sau de stres, trezirile frecvente pe parcursul nopții, iritabilitatea și oboseala pe parcursul zilei, află de ce apare insomnia și ce efecte are ea, netratată.

 

De ce apare insomnia: care sunt cauzele insomniei și cum poate fi diagnosticată?

  • Tulburările de ritm circadian – zboruri lungi, schimbări de ritm și de locuri de muncă, altitudine ridicată, zgomot ambiental, căldura sau temperatura scăzută în mediul de somn – cresc șansele instalării tulburărilor de somn. Studiile de piață relevă și faptul că orarul de muncă în ture poate fi inclus drept factor ce tulbură somnul și ritmul circadian.
  • Tulburările emoționale – depresia, anxietatea sporesc șansele de a dezvolta insomnie.
  • Bolile fizice – durerile cronice, angina pectorală, bolile digestive, bolile pulmonare, astmul, apneea, bolile autoimune, bolile degenerative, atacul cerebral – cresc șansele apariției insomniei.
  • Dereglările hormonale pot crea tulburări de somn.
  • Factorii de mediu și medicația pot induce insomnie (corticosteroizii, statinele, antidepresivele sunt doar câteva medicamente ce induc insomnie).
  • Perioadele cu mulți factori de stres cresc șansele insomniei.
  • Consumul de alcool scade șansele unui somn odihnitor.
  • O cină frugală, senzația de foame sau dimpotrivă o cină consistentă pot deregla somnul.
  • Folosirea telefoanelor, tabletelor, laptopurilor mențin creierul treaz.
  • Probleme psihice sau emoționale (depresie, anxietate) pot duce la instalarea insomniei.

Cauzele insomniei sunt variate și pot ține inclusiv de factori ereditari, vârsta înaintată sau perioadele de adolescență și chiar perioada de sarcină. În ceea ce privește tratamentul insomniei, pe lângă schimbările de stil de viață, îți pot fi de folos un program psihoterapeutic sau tratamente ce sporesc secreția de melatonină, hormonul somnului. Ține minte că orice tratament medicamentos pentru tratarea insomniei trebuie să fie recomandat de un medic/farmacist

Există numeroase studii legate de cauzele insomniei și mai ales de efectele pe care această tulburare de somn le produce în corp și în psihic. Ce efecte are insomnia asupra corpului? Această tulburare de somn menține corpul într-o stare sporită de alertă, fapt care poate duce la boli cardiovasculare, tulburări neuro-cognitive și rata crescută a mortalității. Cercetătorii psihiatri au concluzionat că insomnia duce la:

  • Instalarea precoce a hipertensiunii arteriale.
  • Creșterea hormonilor de stres (cortizol), a glicemiei și instalarea diabetului.
  • Tulburări cognitive și procese cognitive deficitare.
  • Instalarea depresiei și a stării de anxietate generalizată.
  • Dezvoltarea bolilor cardiovasculare (risc crescut de infarct miocardic dar și de atac cerebral).

Matthew Walker, profesor în neuro-știința și psihologie la Universitatea Berkeley din California vorbește despre ce efecte are insomnia asupra psihicului și a corpului. De altfel, pentru a-ți da seama, pe scurt de impactul lipsei somnului, cercetătorul spune că, în timpul somnului, creierul rememorează și înregistrează ce a învățat în ziua respectivă.

De aceea, după o noapte de somn odihnitor, performanțele tale se îmbunătățesc, chiar dacă ai învățat un lucru de puțin timp. În timpul somnului, creierul completează informațiile vechi cu noile informații, formând conexiuni și asocieri noi, deci poate vedea noi soluții sau noi decizii. De altfel, de aceea și capacitatea luării deciziilor bune scade dramatic o dată cu lipsa somnului. Descoperă, mai jos, ce efecte produce insomnia în corpul și în mintea ta, conform cercetătorilor:

Ce efecte are insomnia asupra corpului și activității

  • Dacă dormi mai puțin de șase ore, ajungi cu până la 30% mai rapid la epuizare.
  • Cu cât dormi mai puțin, cu atât corpul secretă și depozitează mai mult acid lactic.
  • Capacitatea plămânilor de a inhala oxigen scade.
  • Capacitatea musculară scade.
  • Capacitatea sistemului imunitar scade. Chiar și capacitatea corpului de a omorî celulele canceroase scade o dată cu lipsa somnului.
  • Crește riscul de a te răni sau accidenta cu până la 60% (ți s-a părut că ești mai „neîndemânatic” după ce ai dormit mai puțin? Aceasta poate fi o explicație!).
  • Cu cât dormi mai puțin cu atât se acumulează mai multe reziduuri metabolice, mecanismul creierului de a elimina toxinele fiind incapacitat.
  • Pattern-urile dereglate de somn arată o rată crescută de cancer, obezitate și diabet, fapt demonstrat de studiile efectuate asupra persoanelor ce lucrează în ture.
  • Dacă somnul este deficitar, hormonii ce controlează greutatea și apetitul, se dereglează. Leptina, hormonul ce îi spune corpului că suntem sătui, este suprimată. Iar grelina, hormonul ce îi spune corpului că are nevoie să mănânce, crește. Oamenii ce dorm 4-5 ore pe noapte mănâncă cu până la 300 de calorii mai mult pe zi și tind să consume alimente nesănătoase.
  • Bărbații ce dorm 5-6 ore pe noapte au un nivel de testosteron mult mai scăzut.
  • La 14 zile de la instalarea insomniei performanțele mintale scad drastic.
  • La 20 de ore după ce te-ai trezit ești fizic și psihic incapacitat, ca și cum ai fi consumat alcool.

Ce efecte are insomnia asupra psihicului și emoțiilor

  • Cortexul prefrontal se „închide” când îți lipsește somnul, ceea ce înseamnă că centrii emoționali sunt afectați. Tocmai de aceea ți se pare mai greu să te reglezi emoțional, dacă dormi puțin. Tocmai de aceea se instalează iritabilitatea a două zi după un episod insomniacal și de aceea șansele de a dezvolta depresie și anxietate cresc, în timp.
  • Scade capacitatea de muncă, eficiența și productivitatea iar reacțiile corporale și mintale încetinesc.
  • Se instalează depresia și lipsa concentrării psihice.
  • Crește reactivitatea emoțională, deci riscul de a dezvolta atacuri de panică, agresivitate, furie necontrolată.
  • Șansele de a dezvolta un comportament impulsiv cresc, la fel și gândurile de suicid sau paranoia.
  • Memoria și capacitatea de învățare scad o dată cu instalarea insomniei cronice.

Se pare că în timpul somnului profund, cresc anumite unde cerebrale ce sunt asociate cu memoria și capacitatea cerebrală crescută. Concluzia cercetătorilor este că în timpul somnului, informațiile învățate sunt stocate și sedimentate în creier. Întreruperile în ciclurile de somn par a fi unele dintre cele mai importante cauze în degradarea cognitivă și apariția multor boli neuro-degenerative, precum Alzheimer.

Mai multe informații despre lipsa somnului și efectele sale asupra hipocampului (partea din creier ce reglementează și procesul de învățare, concentrare, focus și memorie) poți urmări în acest film – poate fi embedat* – în care neuro-cercetătorul și psihologul Matthew Walker vorbește despre studiile realizate pe eșantioane de oameni ce dorm și pe cei lipsiți de somn.

Despre importanța somnului, cauzele și efectele insomniei, despre ultimele dovezi științifice din domeniu, poți citi mai multe în cartea lui Walker „Why we sleep” (De ce dormim).

 

Informații prelevate și adaptate din:

Michael H. Silber, MB, Ch. B. Chronic Insomnia. The New England of Medicine, 2005. – Vol. 353, pp 803-810

Roma V., Theological M. Physiology and pathology of sleep. – SPb .: SpecLit, 2006. – 160 p.

Fitze I. Bad and good sleep. – M .: GEOTAR-Media, 2016. – 208 p.

Photo by Annie Spratt on Unsplash